Search
  • nicenache

Cum iti alegi cariera si ce faci dupa? (3)

5. Creativitatea antreprenoriala

Unele persoane descopera chiar din etapele timpurii ale vietii ca sunt impulsionate de o nevoie coplesitoare de a-si initia propria intreprindere (sau ‘afacere’) fie prin crearea de noi produse sau servicii, fie prin preluarea unei afaceri deja existente si remodelarea ei in spiritul propriilor idei, fie prin folosirea specualtiilor financiare in scopul crearii si dezvoltarii unei organizatii. Nu doar inventatorii sau creatorii din domeniul artelor reprezinta aceasta categorie, desi, uneori, acestia pot devni antreprenori (intreprinzatori). Persoanele ancorate in zona creativitatii

antreprenoriale nu trebuie confundate nici cu cercetatorii creativi, cu analistii pietei sau cu cei implicati in domeniul reclamei si publicitatii. Imboldul creatiei, specific persoanelor din acest grup, este direct legat de crearea unor noi organizatii, produse sau servicii ce pot fi in mod clar identificate cu eforturile antreprenorului care va supravietui pe cont propriu si, totodata, va avea succes din punct de vedere economic. Masura succesului este data asadar de capacitatea de a face bani.

Este important de facut distinctia intre aceasta ancora a carierei si cea caracterizata prin autonomie/independenta. Multi oameni doresc sa-si conduca propriile afaceri datorita nevoii de autonomie. Ceea ce ii diferentiaza insa pe antreprenori de acestia este obsesia lor de a dovedi ca isi pot crea propria intreprindere. Deseori aceasta presupune sacrificarea atat a autonomiei, cat si a stabilitatii, in special in etapele de inceput, inainte ca afacerea sa fi avut succes. Alte persoane orientate antreprenorial pot alege sa aiba o slujba conventionala intr-o organizatie si, cu toate acestea, sa-si dedice cea mai mare parte a timpului cautarii si descoperirii unor solutii creative. Ceea ce determina descrierea unei persoane ca ‘antreprenor’ este capacitatea acesteia de a-si dedica eforturile si energia crearii unei noi intreprinderi, precum si dorinta de a renunta la o slujba anterioara o data ce si-a stabilit interesul si a demarat afacerea.


6. Servirea/dedicare unei cauze

Unii oameni isi aleg anumite profesii datorita valorilor centrale pe care doresc sa le personifice prin activitatea lor. Ei sunt orientati in activitate mai degraba de aceste valori decat de talentele lor reale sau de domeniile de competenta implicate. Deciziile privind cariera lor sunt sustinute de dorinta de a perfectiona lumea intr-un fel sau altul. Cei ce isi aleg profesii care implica ajutorarea altor oameni, de genul medicinei, asistentei medicale, asistentei sociale, invatamantului, etc., sunt de obicei considerati a avea aceasta ancora a carierei. Totusi, dedicarea fata de o cauza caracterizeaza in mod evident si persoane ce isi aleg fie cariere organizationale, fie cariere in domeniul managementului afacerilor. Valorile centrate pe lucrul cu oamenii, servirea umanitatii sau ajutorarea natiunii pot reprezenta ancore puternice in cariera unor oameni.

Totusi, nu orice persoana a carei ocupatie ese orientata spre servirea altor oameni este si motivata de dorinta sau necesitatea de a servi pur si simplu. Unii medici, avocati, preoti sau asistenti sociali pot sa-si descopere ancorele in competenta tehnica/functionala, in autonomie sau in securitate/stabilitate; unii pot chiar dori sa devina manageri generali. Cine nu stie ce ancora il reprezinta cu adevarat nu va sti ce cariera isi doreste realmente.


7. Provocare pura

Unii oameni isi ancoreaza carierele in perceptia ca pot cuceri orice si pe oricine. Ei definesc succesul prin capacitatea de a infrange obstacole imposibile, de a solutiona probleme nerezolvate sau de a castiga in fata unor oponenti extrem de puternici. Pe masura ce evolueaza, ei cauta provocari si mai dure. Pentru unii, aceasta inseamna cautarea unor slujbe in care sa se simta confruntati cu dificultati din ce in ce mai mari. Totusi, acesti oameni nu au o ancora tehnica/functionala, intrucat nu par interesati de un domeniu anume in care sa se confrunte cu probleme dificile. Aceasta ancora pare sa se potriveasca consultantilor de la nivelurile inalte de management strategic, tocmai datorita faptulu ca satisfactia lor deriva din obtinerea unor sarcini strategice din ce in ce mai dificile.

Pentru persoana cu acest tip de ancora, o cariera are semnificatie numai in masura in care isi poate exercita abilitatile competitive; daca nu exista astfel de oportunitati, persoana se poate simti demoralizata si, ca atare, poate deveni o problema atat pentru ea insasi, cat si pentru ceilalti.


8. Stil de viata

La prima vedere, acest concept ar parea ca implica o contradictie in termeni. Oamenii ce-si organizeaza existenta in jurul acestei ancore recunosc, intr-un anumit fel, ca pentru ei carierele sunt mai putin importante si, ca atare, nu au o ancora a carierei. Totusi, avand in vedere ca un numar din ce in ce mai mare de oameni puternic motivati in urmarirea unei cariere conditioneaza intrarea in cariera de oportunitatea de a o integra in stilul de viata general, vom introduce in discutie si aceasta categorie. Aceasta nu este pur si simplu o problema de echilibrare a vietii profesionale cu cea personala, asa cum isi doresc, au facut si fac multi oameni; este mai degraba o problema ce tine de gasirea unei modalitati de integrare a necesitatilor individuale, familiale si cele ale carierei.

Intrucat o astfel de integrare nu se poate realiza decat intr-o maniera evolutiva, acest tip de persoana valorizeaza flexibilitatea mai mult decat orice. Spre deosebire de persoana cu ancora autonomiei, care doreste de asemenea sa se bucure de flexibilitate, cei ancorati in ‘stilul de viata’ accepta sa lucreze in organizatii atata vreme cat le este permis sa-si urmareasca optiunile considerate potrivite, in perioadele de timp considerate potrivite. Astfel de optiuni se pot referi, de exemplu, la calatorii sau mutari permise de situatia familiala, la activitatea cu jumatate de norma (daca preocuparile personale le dicteaza acest lucru), concedii de paternitate sau maternitate, ore flexibile de lucru, munca la domiciliu in timpul orelor normale de lucru, etc. Persoanele cu aceasta ancora cauta mai degraba un anumit tip de atitudine organizationala decat un program specific, atitudine ce ar trebui sa reflecte respect pentru preocuparile personale si familiale.


Identificarea ancorei personale se face pe baza unui test complex, urmat de un interviu. Cele doua instrumente (test + interviu) vor duce la clarificarea ancorei personale si, evident, la facilitarea intelegerii propriilor cautari in cariera si alegerea unui traseu care sa se potriveasca structurii personale.

Acest inventar al disponibilitatilor, talentelor, aptitudinilor este recomandat sa fie facut inainte de a alege o cariera sau dupa o experienta acumulata in cadrul unei cariere/pozitii intr-o organizatie.

Parafrazand o veche povestioara, viata este ca un rau. Toate meandrele, cascadele, portiunile de apa calma probeaza tendintele noastre de rezolvare a problemelor vietii, cateodata favorizandu-le, cateodata nu. Ne intrebam de multe ori de ce ni se intampla noua asa ceva, cu ce am gresit… Poate am gresit, poate ne aflam pe o cale care nu ni se potriveste si vom avea parte de meandre mereu. Este momentul sa vedem ce am putea face in viata noastra ca sa fim fericiti, multumiti de directia pe care o urmam, sa ne descoperim ancorele carierei care ni se potriveste.


O intalnire de doua ore poate clarifica aceste nelinisti si intrebari si ne poate aduce multumirea pentru urmatoarele decade de viata.

32 views
  • w-facebook
  • LinkedIn Social Icon